Chiar e o zi bună pentru presă?

Uncategorized Send feedback »

O ZI BUNĂ PENTRU PRESĂ! CUMPĂRÂND TITLUL ȘI REDACȚIA GSP, RINGIER ȘI-A LUAT O BELEA PE CAP

 

Ringier, o companie elvețiană cu afaceri globale de un miliard de euro pe an, achiziționează cotidianul de sport fondat în 1924 în România și siteul său, cunoscut și pentru investigațiile jurnalistice.

2 iulie e o dată pe care, în maliția lui, timpul a făcut-o specială pentru un grup de ziariști sportivi și publicul lor.

2 iulie 1997 – prima ediție a cotidianului ProSport, fondat de Media Pro și realizat de o echipă de ziariști condusă de Ovidiu Ioanițoaia.

2 iulie 2003 – echipa de reporteri pleacă de la ziarul ProSport, cumpărat de Ringier, și ajunge la Gazeta Sporturilor, deținut de Intact.

2 iulie 2018 – Ringier cumpără, de la grupul Intact, Gazeta Sporturilor, împreună cu aceeași echipă de jurnaliști.

 

E o zi bună pentru meserie, într-o vreme în care jurnalismul primește mai ales vești rele.

Când Ringier, un trust elvețian cu 200 de ani de reputație în spate, cumpără un ziar românesc, Gazeta Sporturilor (GSP), la rându-i cu o tradiție de aproape 100 de ani, anunțul e un angajament pentru ideea că jurnalismul contează. (…)

Tolo.ro

http://www.tolo.ro/2018/07/03/o-zi-buna-pentru-presa-cumparand-titlul-si-redactia-gsp-ringier-si-a-luat-o-belea-pe-cap/

 

„Aș vrea să vă rog”

Uncategorized Send feedback »

Daniel Săuca

Nu (prea) ne interesează (nici) cum scriem și cum vorbim. Respectarea regulilor nu a fost și nu este, de fapt, o preocupare (relevantă) pentru români. Cine știe, poate e parte a „ADN”-ului nostru identitar. Nu mai spunem sau scriem simplu, direct „vă rog”. E mai „coolʺ (probabil) să zicem „aș vrea să vă rog” ori să scriem „vreau să vă rogʺ. De ce „aș vreaʺ sau „vreau”, nu știu, când (cel puțin pentru mine) e clar că „vă rog” conține și „condiționalul-optativ”și „indicativul”. Mi se va răspunde că baiul semnalat nu e o problemă serioasă, ci una care ține de „mersulʺ limbii, de „adaptările” ei nesfârșite la diferitele „apăsăriʺ ale societății. Probabil. Greu însă pot fi „atacatʺ (contrazis) că limba română e „stricatăʺ (prin contagiune, „stricăciuneaʺ e preluată) mai ales de cei care ar trebui să o apere: ziariștii, politicienii, profesorii. Toți cei care în spațiul public „predau” respectarea regulilor (inclusiv cele de gramatică) într-o țară în care ipocrizia e generalizată. Un cititor al unui cotidian sălăjean, exasperat de greșelile, mai ales gramaticale, dar nu numai, din respectiva publicație, s-a adresat „Protecției consumatorilor”. Teoretic, consumatorii de media (nu numai tipărită) ar trebui să fie „protejați” de aceste atacuri împotriva bunului-simț. Evident, nu sunt protejați. M-aș mira ca o publicație (fie ea și sălăjeană) să fie amendată de „Protecția consumatorilor” pentru că are redactori ori reporteri analfabeți funcționali. Mă rog, omul m-a căutat personal, rugându-mă să „fac ceva” pentru îndreptarea situației, subliniind că e un cititor vechi al ziarului „în culpă”. Nu (prea) am ce să fac decât să scriu rânduri ca acestea de față și să-i îndemn pe colegii de breaslă să mai pună mâna pe carte. Nu cu insistență pentru că, în curând, „specia” jurnalistului va dispărea (și din Sălaj). În locul lui (al profesionistului) au apărut deja milioane de „jurnaliști” în noul spațiu media, on line, unde nimănui nu-i pasă cum (se) scrie. Reguli de scriere pe facebook? Corectori (nu mai au nici ziarele)? La final, „vreau să vă mulțumesc” pentru atenție și, anticipat, „Vreau să vă mulțumesc și pentru critici”.

Magazin Sălăjean

http://www.magazinsalajean.ro/editorial/as-vrea-sa-va-rog

 

De citit și comentat. Modelul occidental al presei a eșuat în Europa de Est

Uncategorized Send feedback »

Brindusa Armanca

Imediat după căderea simbolică a comunismului, presa s-a urcat pe valul de emoție generat de revoluții și pe visul libertății. După aproape trei decenii, bilanțul este mai puțin optimist. Generația de jurnaliști care avea în 1989 între 30 și 40 de ani își amintește cât entuziasm a alimentat producția de presă timp de 10-15 ani. Sute de publicații efemere se nășteau și dispăreau după câteva numere, iar publicul avid de știri stătea la coadă după ziare, mai apoi cu ochii lipiți de televiziunile abia apărute, care, toate, vorbeau despre enigmele Revoluției și despre viitorul democratic al țării. Între timp, foștii propagandiști ai ziarelor PCR s-au convertit și au pus mâna pe patrimoniul acestora, devenind jurnaliștii bogați ai cețoasei tranziții. Aflăm azi din listele publicate de istoricul Mădălin Hodor că unii „elefanți“ fuseseră învestiți cu încredere de fosta Securitate, care nu i-a uitat nici după 1989, transformându-i  în cei mai vizibili formatori de opinie, gata oricând să schimbe baricada politică. (…)

Revista 22

https://revista22.ro/70271602/modelul-occidental-al-presei-a-euat-n-europa-de-est.html

 

N.B.: Oare chiar am încercat să „implementămʺ modelul occidental al presei? (D.S.)

 

 

Rămâne cum am stabilit

Uncategorized Send feedback »
Am crezut, naiv, în vorba veche: nu te pune cu proștii că au mintea hodinită. Iată că un personaj fantomatic insistă să demonstreze tuturor, omniscient, cum stă treaba cu presa, cu scrisul, cu partidele, cu tot ceea ce se petrece prin Sălaj. Și chiar crede în misiunea sa divin-justițiară pe plaiurile sălăjene. Personajul - care nu respectă nicio regulă a deontologiei profesionale, dar nici una, nici măcar cele elementare legate de surse, declarații și dreptul la opinie a celui acuzat/atacat - insistă și să vorbească în numele breslei, bazându-se și pe lipsa de reacție a acesteia (până acum, explicabilă). În consecință, a venit vremea să reamintesc, celor care nu știu sau care au uitat, că personajul cu pricina nu a fost primit în Asociația Jurnaliștilor din Sălaj. Cererea d-sale a fost respinsă în unanimitate de cei prezenți la adunarea AJS în cauză. Așadar, rămâne cum am stabilit. 
 
 
Daniel Săuca,
președintele Asociației Jurnaliștilor din Sălaj
 
 
P.S.: Deocamdată, atât. Deocamdată.

In memoriam Pompiliu Ceaca

Uncategorized Send feedback »

Asociația Jurnaliștilor din Sălaj este alături de familia îndoliată la dispariția fizică, prea devreme, a celui care a fost

 

ing. Pompiliu Ceaca, președintele Uniunii Județene Sindicale Cartel Alfa filiala Sălaj

(10 martie 1958 - 25 mai 2018)

 

A murit un prieten, un om generos, implicat în reconstrucția social-economică postdecembristă a județului Sălaj, un lider sindical devotat și un bun manager. Dispariția sa lasă un gol ce e greu de crezut că va putea fi umplut în mișcarea sindicală nu numai din județul nostru.

 

 

·       

S-a născut în 10 martie 1958 în satul Ceaca, comuna Zalha, județul Sălaj.

·       

Dupa absolvirea liceului la Dej, a urmat Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. În timpul facultății a început să cocheteze cu teatrul, fiind în același timp pasionat de poezie și de literatură.

·       

În anul 1982 a fost repartizat la Zalău, la Întreprinderea de Țevi, unde a lucrat ca inginer.  Și-a urmat și la Zalău pasiunea și a jucat în diverse spectacole de teatru.

·       

În anul 1983 s-a căsătorit cu Viorica și împreună au doi băieți: Călin și Vlad.

·       

În anul 1990 a preluat primele responsabilități sindicale la Întreprinderea de Țevi, iar în anul 1993 a devenit Președintele Uniunii Județene Sindicale Cartel Alfa, filiala Sălaj, funcție pe care a ocupat-o până la dispariția sa fizică.

·       

În paralel cu munca sindicală a înființat în 1996 Fundația pentru Dezvoltare Socială și Economică Zalău (FDSE Zalău), în cadrul căreia a ocupat funcția de director executiv.

·        

De numele lui Pompiliu Ceaca se leagă multe proiecte de dezvoltare economică și socială și combatere a șomajului în județul Sălaj, precum și în Regiunile de Nord Vest  și Centru. A fost un lider sindical devotat și un bun manager. A crezut în dreptatea socială și a militat pentru o viață mai bună a membrilor de sindicat din județul Sălaj. Până în ultima clipă a vieții s-a dedicat celor două funcții și familiei.

Contact / Help. ©2020 by admin. blog tool / dedicated servers / authors.
Design & icons by N.Design Studio. Skin by Tender Feelings / Skin Faktory.