De citit și comentat. Modelul occidental al presei a eșuat în Europa de Est

Uncategorized Send feedback »

Brindusa Armanca

Imediat după căderea simbolică a comunismului, presa s-a urcat pe valul de emoție generat de revoluții și pe visul libertății. După aproape trei decenii, bilanțul este mai puțin optimist. Generația de jurnaliști care avea în 1989 între 30 și 40 de ani își amintește cât entuziasm a alimentat producția de presă timp de 10-15 ani. Sute de publicații efemere se nășteau și dispăreau după câteva numere, iar publicul avid de știri stătea la coadă după ziare, mai apoi cu ochii lipiți de televiziunile abia apărute, care, toate, vorbeau despre enigmele Revoluției și despre viitorul democratic al țării. Între timp, foștii propagandiști ai ziarelor PCR s-au convertit și au pus mâna pe patrimoniul acestora, devenind jurnaliștii bogați ai cețoasei tranziții. Aflăm azi din listele publicate de istoricul Mădălin Hodor că unii „elefanți“ fuseseră învestiți cu încredere de fosta Securitate, care nu i-a uitat nici după 1989, transformându-i  în cei mai vizibili formatori de opinie, gata oricând să schimbe baricada politică. (…)

Revista 22

https://revista22.ro/70271602/modelul-occidental-al-presei-a-euat-n-europa-de-est.html

 

N.B.: Oare chiar am încercat să „implementămʺ modelul occidental al presei? (D.S.)

 

 

Rămâne cum am stabilit

Uncategorized Send feedback »
Am crezut, naiv, în vorba veche: nu te pune cu proștii că au mintea hodinită. Iată că un personaj fantomatic insistă să demonstreze tuturor, omniscient, cum stă treaba cu presa, cu scrisul, cu partidele, cu tot ceea ce se petrece prin Sălaj. Și chiar crede în misiunea sa divin-justițiară pe plaiurile sălăjene. Personajul - care nu respectă nicio regulă a deontologiei profesionale, dar nici una, nici măcar cele elementare legate de surse, declarații și dreptul la opinie a celui acuzat/atacat - insistă și să vorbească în numele breslei, bazându-se și pe lipsa de reacție a acesteia (până acum, explicabilă). În consecință, a venit vremea să reamintesc, celor care nu știu sau care au uitat, că personajul cu pricina nu a fost primit în Asociația Jurnaliștilor din Sălaj. Cererea d-sale a fost respinsă în unanimitate de cei prezenți la adunarea AJS în cauză. Așadar, rămâne cum am stabilit. 
 
 
Daniel Săuca,
președintele Asociației Jurnaliștilor din Sălaj
 
 
P.S.: Deocamdată, atât. Deocamdată.

In memoriam Pompiliu Ceaca

Uncategorized Send feedback »

Asociația Jurnaliștilor din Sălaj este alături de familia îndoliată la dispariția fizică, prea devreme, a celui care a fost

 

ing. Pompiliu Ceaca, președintele Uniunii Județene Sindicale Cartel Alfa filiala Sălaj

(10 martie 1958 - 25 mai 2018)

 

A murit un prieten, un om generos, implicat în reconstrucția social-economică postdecembristă a județului Sălaj, un lider sindical devotat și un bun manager. Dispariția sa lasă un gol ce e greu de crezut că va putea fi umplut în mișcarea sindicală nu numai din județul nostru.

 

 

·       

S-a născut în 10 martie 1958 în satul Ceaca, comuna Zalha, județul Sălaj.

·       

Dupa absolvirea liceului la Dej, a urmat Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. În timpul facultății a început să cocheteze cu teatrul, fiind în același timp pasionat de poezie și de literatură.

·       

În anul 1982 a fost repartizat la Zalău, la Întreprinderea de Țevi, unde a lucrat ca inginer.  Și-a urmat și la Zalău pasiunea și a jucat în diverse spectacole de teatru.

·       

În anul 1983 s-a căsătorit cu Viorica și împreună au doi băieți: Călin și Vlad.

·       

În anul 1990 a preluat primele responsabilități sindicale la Întreprinderea de Țevi, iar în anul 1993 a devenit Președintele Uniunii Județene Sindicale Cartel Alfa, filiala Sălaj, funcție pe care a ocupat-o până la dispariția sa fizică.

·       

În paralel cu munca sindicală a înființat în 1996 Fundația pentru Dezvoltare Socială și Economică Zalău (FDSE Zalău), în cadrul căreia a ocupat funcția de director executiv.

·        

De numele lui Pompiliu Ceaca se leagă multe proiecte de dezvoltare economică și socială și combatere a șomajului în județul Sălaj, precum și în Regiunile de Nord Vest  și Centru. A fost un lider sindical devotat și un bun manager. A crezut în dreptatea socială și a militat pentru o viață mai bună a membrilor de sindicat din județul Sălaj. Până în ultima clipă a vieții s-a dedicat celor două funcții și familiei.

D`ale presei (parțial) libere

Uncategorized Send feedback »

Daniel Săuca

A trecut și Ziua Mondială a Libertății Presei. Așa cum vor trece și alte Zile, numai bune de „bifat” un scandal, hai două. La noi, firește, nu a avut loc (aproape) nicio dezbatere despre minunata libertate a presei postmioritice. S-a „discutat” despre scandalul pornit de Dragoș Pătraru la TVR. Realizatorul emisiunii „Starea nației” a difuzat în spațiul public înregistrări cu șefa televiziunii publice, le știți deja, alea cu „cap de porc” și „hateri” (ce-o fi însemnând?). S-au revărsat mii, zeci de mii de păreri, „ofuscate”, „oripilate”, „dom`le, e incredibil”, „nu se poate așa ceva” etc. Probabil. Dar, apropo de minunata libertate a presei, nu s-a prea dezbătut marea problemă: cu ce drept, în ce bază a difuzat dl. Pătraru înregistrări ale unor discuții care nu au avut loc în spațiul public? Printre puținii (dacă nu cumva singurul) ziariști din media centrală care au ridicat această serioasă problemă (deontologică) s-a aflat Cristian Tudor Popescu. În loc de orice alte opinii personale, redau un fragment din spusele d-sale: „Niciodată eu nu aş face aşa ceva şi nu aş utiliza astfel de înregistrări, aşa cum au fost prezentate. Nu consider că face parte din jurnalism aşa ceva – a înregistra un coleg, fie că este şef, fie că nu, în cursul unei discuţii restrânse, pentru că din acea înregistrare rezultă că sunt două sau cel mult trei persoane care discută. Acele ziceri ale şefei TVR nu au fost făcute în faţa redacţiei. Jurnalista în cauză nu a fost numită «cap de porc» de faţă cu toţi colegii şi, cu atât mai puţin, de faţă cu opinia publică. Acele înregistrări sunt relevante în legătură cu educaţia persoanei în cauză, în legătură cu manierele, cu felul de a fi al persoanei, sunt relevante, sigur, dar, repet, nu sunt insulte aduse într-un cadru cât de cât public, cu mai multe persoane în redacţie, ca să producă defavorizarea, dăunare persoanei respective. Sunt relevante pentru caracterul său, dar pentru acuzarea ei în raport cu redacţia, nu, nu sunt relevante, pentru că astfel de insulte sunt acuzabile chiar în justiţie în clipa în care sunt făcute publice” (adevarul.ro).

Iulian Comanescu, în „Dilema veche” (nr. 737, 5-11 aprilie 2018): „Astăzi, dreptul la liberă exprimare nu mai e o problemă. Problema e excesul de exprimare, pe care nu-l poți rezolva prin restricții legale”. Dacă privim problema (și) dinspre televiziunile de știri mai „vorbărețe”, probabil e așa. E de văzut și o altă pistă: peste 9 milioane de români ar deschide măcar o dată pe lună facebook-ul, în timp ce românii sunt și „campioni la uitat la televizor. Media timpului petrecut de români în faţa televizorului este aproape dublă faţă de media globală. 1 din 5 români petrece între 4 si 6 ore zilnic în fața televizorului. Media timpului petrecut în faţa televizorului în România este de 5.46 ore. Media globală este de aproximativ 3 ore” (paginademedia.ro). Nu m-aș mira: destui compatrioți stau pe facebook în timp ce „privesc” și televizorul; alții, nu puțini, vorbesc în timp ce merge televizorul…

Magazin Sălăjean

http://www.magazinsalajean.ro/editorial/dale-presei-partial-libere

Se mai citesc ziare tipărite în România? Vedeți aici realitatea

Uncategorized Send feedback »

TOP PRINT. Ce publicații pe hârtie sunt distribuite în România? În câte exemplare? Vă prezentăm topul tuturor publicațiilor tipărite din România, incluzând aici titlurile gratuite, dar și ziarele, revistele pentru femei, ghidurile TV și jurnalele regionale. Publicația care ajunge la cei mai mulți români este ghidul gratuit săptămânal cu promoțiile Kaufland: aproape cinci milioane de exemplare sunt distribuite la fiecare ediție.

Kaufland este singurul catalog promoțional auditat de BRAT - Biroul Român de Audit al Tirajelor. Ceilalți retaileri (Carrefour, Lidl) nu au broșurile auditate. Dintre ziare, cele mai multe exemplare le distribuie Ghidul TV Click de vineri (peste 130.000 de exemplare) și ziarul Click din timpul săptămânii (peste 70.000). Practic în bucătările (cu sute de mii de exemplare în vremurile bune, acum mulți ani) mai distribuie aproape 50.000. Cel mai vândut dintre titlurile quality este ediția Adevărul Weekend (13.000 de exemplare, de două ori mai multe decât ziarul din timpul săptămânii). (...)

Pagina de Media

https://www.paginademedia.ro/2018/03/pe-hartie-cel-mai-distribuit-titlu-ramane-brosura-kaufland-lista-tuturor-publicatiilor-cu-cifre-de-vanzari

 

Contact / Help. ©2018 by admin. blog tool / dedicated servers / authors.
Design & icons by N.Design Studio. Skin by Tender Feelings / Skin Faktory.