De citit: Cum poate fi presa ajutată să se ajute singură

Uncategorized Send feedback »

Matei Martin

Proiectul legislativ cu privire la scutirea jurnaliștilor de plata impozitului pe venit stîrnește controverse. Primii care au reacționat sînt tocmai cei „scutiți“ de impozit, adică jurnaliștii. Mai multe organizații care au drept misiune promovarea libertății de expresie și drepturile jurnaliștilor îi cer președintelui să nu promulge această lege. Printre obiecții: legea îi include pe jurnaliști în familia profesiilor beneficiare ale unui tratament preferențial – această condiție de „speciali“ fiind de natură a altera imaginea publică a profesiei; în plus, legea îi pune pe jurnaliști întrun conflict de interese, de vreme ce presa s-a poziționat mereu împotriva privilegiilor acordate magistraților, oamenilor politici, funcționarilor etc. (…)

Dilema veche

dilemaveche.ro

Laci doi

Uncategorized Send feedback »

Daniel Săuca

Sunt iar pe post de „cioclu”: a dispărut și ziaristul Józsa László, fostul redactor-șef al publicației săptămânale în limba maghiară „Szilágyság”, membru al Asociației Jurnaliștilor din Sălaj. A plecat din această lume nu la mult timp după Fejér László, fostul redactor-șef al revistei de cultură în limba maghiară „Hepehupa” și fost redactor-șef și colaborator la amintita „Szilágyság”, și el membru al asociației menționate. Au fost prieteni, chiar dacă se mai „tachinau”. Laci Fejér avea mai multă experiență gazetărească decât confratele său și se folosea uneori de acest ascendent pentru a-și impune punctele de vedere. Aproape 30 de ani cei doi Laci au dus în spate presa de limbă maghiară din județul nostru. Iată că au plecat din „realitatea imediată” a cărei cronicari au fost, dedicați atât meseriei cât și comunității maghiare din care făceau parte. Îmi aduc aminte și de colaborarea cu cei doi confrați la Festivalul „Primăvara poeziei” și pe post de traducători. Și la câte întâlniri, manifestări de tot felul nu am fost împreună cu cei doi amici… De la începuturile anilor 90 până în 2019.

Au trecut 30 de ani și peste presa maghiară din Sălaj cu lucruri bune ori mai puțin bune, cu lumini și umbre. „Szilágyság” și „Hepehupa” au astăzi noi conducători. Încearcă și aceste publicații să meargă mai departe, la fel ca mass-media sălăjeană de limbă română. Oricum nu sunt vremuri bune pentru presa locală.

Noi, cât mai putem, în actualitatea haotică în care trăim, actualitate prea politizată și prea manipulată, dezarticulată, vom încerca măcar să mai vorbim despre presă de calitate și despre ziariști profesioniști. Și să-i amintim pe colegii care au făcut cinste meseriei. Fejér László și Józsa László, cu siguranță. Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Magazin Sălăjean

magazinsalajean.ro

De citit: Lupta cu știrile false

Uncategorized Send feedback »

Matei Martin

(…) Să fie autoreglementarea o soluție? În ultimii ani, Facebook a înregistrat cîteva progrese importante. Acum, platforma de socializare publică informații de bază despre paginile distribuite și accesate, comentariile agresive, xenofobe ori rasiste sînt blocate mai rapid, oamenii politici își pot proteja mai bine paginile de eventuale atacuri, conținuturile dubioase sînt marcate ca atare etc. E, dacă vreți, un început de curățenie. Dar e insuficient. Legislația mai severă și autoreglementarea nu pot contracara propaganda făcută de specialiști și susținută, conștient sau neintenționat, de mii de „răspîndaci“. Doar educația sau alfabetizarea media pot crea consumatori de presă conștienți și cetățeni activi – dar pentru asta e nevoie de un angajament pe termen lung al statelor.

Dilema veche, nr. 830/16-22 ianuarie 2020

dilemaveche.ro

Cultura (în) media

Uncategorized Send feedback »

Daniel Săuca

De Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie) aduc în atenția celor interesați și „consumul de produse mass-media tradiționale”, conform datelor Barometrului de consum cultural 2018 (culturadata.ro). Studiul arată că „în spaţiul nonpublic, activitatea cu cea mai ridicată rată de participare este cea corespunzătoare variabilei care măsoară frecvenţa vizionării ştirilor, emisiunilor, filmelor sau serialelor TV: 92 la sută dintre respondenţi au urmărit astfel de programe cel puţin o dată pe săptămână . În acelaşi timp, 76 la sută dintre respondenţi au ascultat radioul şi 69 la sută au ascultat muzică pe diferite dispozitive cu o frecvenţă cel puţin săptămânală”. În cercetarea menționată se mai arată că „celelalte activităţi desfăşurate în spaţiul nonpublic înregistrează procente mult mai mici de persoane care le practică săptămânal: 26 la sută pentru cititul ziarelor în format tipărit, 19 la sută pentru lectura cărţilor, 16 la sută pentru jocurile video şi pentru cititul revistelor în format tipărit şi 10 la sută pentru vizionarea filmelor în format DVD / Blu-ray”. Și totuși: se mai citesc ziare tipărite, reviste tipărite și cărți tipărite. Pe de altă parte, e de văzut în continuare și modul, consistența în care cultura va fi prezentă în mass-media națională și locală. Barometrul citat subliniază și că „profilul celor care utilizează internetul atât în scopuri informative sau de divertisment, cât şi în scopuri educaţionale sau culturale este format cu precădere din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani şi 30-39 de ani. Astfel, mai bine de jumătate dintre persoanele care folosesc internetul în aceste scopuri sunt tineri cu vârsta sub 39 de ani. În acest context, la nivelul profilului corespunzător practicii de citire a presei online se înregistrează cel mai ridicat procent al persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani. De asemenea, aproximativ un sfert dintre persoanele care consumă conţinutul blogurilor sau vlogurilor culturale au vârsta de peste 50 de ani”. Un posibil „trend” pentru anii vin. O concluzie a studiului menționat: „rezultatele pun în evidenţă un grad general redus de participare la activităţi cu caracter cultural. Mai exact, peste jumătate dintre participanţii la studiu nu au luat parte niciodată în ultimul an la o activitate care să implice consumul unor produse sau servicii culturale în spaţiul public”. Asta nu înseamnă că nu au citit, nu au ascultat radio sau nu au vizionat o emisiune tv. Cu alte cuvinte, e posibil să dorim nejustificat o participare mai consistentă la manifestări culturale în spațiul public.  Cultura se manifestă și în/prin mass-media. Cum, poate într-un episod viitor.

Magazin Sălăjean, 15 ianuarie 2020

magazinsalajean.ro

Un editorial fain: La 50 nu la 80

Uncategorized Send feedback »

Nu am realizat multă vreme ce se întâmplă cu noi. Suntem prima generație de jurnaliști liberi. Liberi să asanam jungla, să trăim sălbăticia tranziției pe cont propriu. Într-o țară coruptă, pusă să ne extermine. Mai nemâncați, cu tenișii rupți, cu sufletul gol, prin mizeria post-comunismului. Fără siguranța zilei de mâine, înghețați în viscolul iernii, plouați până la piele sau copți de friptoare vara. Uneori fără bani pentru bateriile din reportofon. Fără bani pentru un taxi sau un sandvich. Cu patroni penali, fără cărți de muncă, asigurări de sănătate sau siguranța unei pensii mai târziu. (…)

Ruxandra HUREZEAN

Transilvania Reporter

http://transilvaniareporter.ro/opinii/la-50-nu-la-80/

Contact / Help. ©2020 by admin. blog tool / dedicated servers / authors.
Design & icons by N.Design Studio. Skin by Tender Feelings / Skin Faktory.