E cam nasol și la alții...

Uncategorized Send feedback »

Premiile Pulitzer și presa de azi

 

La 100 de ani de la apariția Premiilor Pulitzer, Joyce Dehli crede că jurnalismul zilelor noastre „trebuie să fie reconstruit ca o forță democratică esențială”.

Joyce Dehli (membru prestigios al comitetului Pulitzer) notează faptul că la un moment dat ziarele locale și cele regionale alimentează cu informații pe cele naționale. Pot oare noile parteneriate și strategii să revitalizeze jurnalismul local și să restabilească legăturile?

Acesta observă, spre exemplu, cum publicațiile locale au trecut cu vederea multe dintre poveștile nespuse și împăcările de viață ale oamenilor din mediul rural al Americii și susținerea lor latentă pentru Donald Trump, nereușind astfel să preconizeze viitoarea victorie a acestuia. Astfel, chiar dacă asistăm și astăzi la indiscutabile mostre de jurnalism veritabil, până și cele mai apreciate publicații din ziua de astăzi se chinuiesc în mod inadmisibil de mult să acopere subiectele și problemele reale ale comunităților locale pe care le reprezintă.

Și aceasta, pentru că demersul necesită multă atenție față de diversele surse, examinarea temeinică a informației și atenta observare a guvernului în acțiune. Cere timp și abilitate și interes și sprijin din partea editorilor sau altor lideri de presă ai comunității, cărora să le și pese.

Odată, marii jurnaliști ai țării își luau cu regularitate informațiile și se hrăneau cu munca jurnaliștilor locali, în special din cea a celei regionale. Adevărul este că niciodată jurnaliștii marilor publicații de pe Coastă nu s-au descurcat în a acoperi satisfăcător aria de informații preluate de la oamenii din toată țara.

Dacă aceste ziare locale se descurcau mai bine în a identifica problemele americanului de rând din zona rurală, ele ar fi putut determina o mai bună înțelegere a rezultatului alegerilor sau chiar ar fi putut să le influențeze.

Revista Sinteza, nr. 38/ martie – aprilie 2017

http://revistasinteza.ro/pulitzer-si-povestea-lui-din-mako-la-missouri/

 

NB: De citit în numărul menționat și Scrisoare de peste Ocean a profesorului de jurnalism Peter Gross, fie și numai pentru afirmația incorectă politic: jurnalismul nu poate fi lăsat la bunul plac al fiecărui individ care postează acum pe internet sau pe social media (p. 173). (D.S.)

De citit: Televiziunile de impact şi oamenii din spatele lor

Uncategorized Send feedback »

Stela Giurgeanu

 

Nu este nici o noutate faptul că televiziunile ocupă primul loc în preferința consumatorilor de mass-media în România, ca de altfel și în alte țări, ceea ce, teoretic, ar însemna că, în acest spațiu, ar trebui concentrată cea mai mare doză de atenție, responsabilitate și profesionalism. Bineînțeles că teoria etică n-are nimic de-a face cu nevoia de audiență, care, de cele mai multe ori în România, este asociată cu senzaționalul sau cu propaganda politică. Conform paginademedia.ro, printre cele mai amendate posturi TV din România în 2016, amenzi aplicate de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, se numără Antena 1 (dintre televiziunile generaliste), România TV și Realitatea TV – dintre televiziunile de știri. Care este background-ul acestor televiziuni și al patronilor, foști sau prezenți? (...)

Dilema veche

http://dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/televiziunile-de-impact-si-oamenii-din-spatele-lor

 

 

 

 

De citit: Cântăreți în masă

Uncategorized Send feedback »

Patrick André de Hillerin

 

Se întâmplă extrem de rar ca doi autori de editoriale diferiți să aibă fix aceeași argumentație, aranjată în aceeași succesiune logică, ducând spre fix aceeași concluzie, formulată cam în același fel. Se întâmplă și mai rar ca acest fenomen să se petreacă, simultan, în cazul a trei sau chiar patru editorialiști. Iar atunci când fenomenul se repetă, având loc nu o singură dată, ci în mod repetat, e inexplicabil. E inexplicabil după standardele cunoscute ale presei, e inexplicabil și din punct de vedere al alcătuirii unui text. Astfel de scriituri structurate identic întâlnești, e drept, în câteva situații, dar în nici un caz nu sunt plauzibile în cazul unor redacții complet separate, fără comunicare între ele. Poți avea texte structurate identic și folosind aceleași argumente în cazul unor studenți cărora același profesor le impune modul în care să-și structureze textul unui referat sau al unui examen. Or nu asta se întâmplă atunci când mai mulți editorialiști scriu texte identice ca structură și argumentare, căci oamenii ăia vin din școli diferite, cu profesori diferiți. Fenomenul se mai întâlnește atunci când mai mulți oameni primesc, în același timp, liste identice cu punctaje de atins în timpul unei discuții sau în cadrul unui text scris. (...)

Cațavencii

http://www.catavencii.ro/cantareti-in-masa/

 

NB: Diferențele, probabil, sunt date de... datele editorialiștilor. Tot mai puțini au imaginație. Măcar să mai schimbe... banda! (D.S.)

De citit: „Nu poţi face jurnalism de opinie fără să ai la bază fapte concrete“ – interviu cu Ioana Avădani

Uncategorized Send feedback »

Este o organizație non-guvernamentală. De la înființare, a derulat proiecte pentru profesionalizarea presei din țara noastră, dar și pentru crearea contextului care să încurajeze acest lucru. Căci libertatea de exprimare și responsabilitatea mass-media sînt valorile care trebuie respectate atît de mediul politic, cît și de mass-media. Programe de educație pentru jurnaliști, dar și pentru publicul consumator, advocacy, consultanță, sprijinirea bunelor practici în presă. Centrul pentru Jurnalism Independent a împlinit 22 de ani de existență.

 

Pot spune că istoria Centrului pentru Jurnalism Independent începe în același an cu reînființarea Facultății de Jurnalism din România, adică în 1994. Cu un an înainte, în 1993, James Greenfield, fost redactor-șef adjunct la New York Times, a fost invitat să participe la o conferință despre jurnalism în Europa Centrală și de Est. A fost atît de îngrozit de lucrurile pe care le-a aflat despre practica jurnalismului în aceste țări, încît a deschis un centru de jurnalism independent la Praga. Au urmat centre în Bratislava, București și Budapesta. Am pornit, așadar, ca centre de training pentru jurnaliști. (...)

Dilema veche

http://dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/nu-poti-face-jurnalism-de-opinie-fara-sa-ai-la-baza-fapte-concrete-interviu-cu-ioana-avadani

 

N.B.: Chiar nu avem nevoie de o lege a presei? De un statut bine definit legal al jurnalistului? Discuția, cred, e mai actuală ca oricând. (D.S.) 

De citit: Fenomenul ştirilor false, armele epocii post-adevăr. Ion M. Ioniţă: „Ştirile false şi manipularea în masă vor fi extrem de greu de controlat“

Uncategorized Send feedback »

Alexandra Șerban

 

Din epoca breaking news, deschisă acum aproape două decenii, spaţiul mediatic a intrat în era fake news. Ştirile false au ajuns o constantă, mai ales în spaţiul virtual. Realităţile alternative, conspiraţiile, atacurile şi alarmele nefondate, toate au fost ridicate la rang de mare adevăr. Acestea sunt reperele unei lumi dominate de emoţie, în care raţiunea a amorţit. Goya rămâne mereu autentic, iar monştrii se plimbă liber prin megabiţi. Incendiul de la clubul Colectiv a fost pus în scenă de Gabriel Oprea (ministru de Interne); premierul Dacian Cioloş este fiul nelegitim al milionarului George Soros; gruparea Anonymous a descoperit că incendiul din Colectiv a fost provocat intenţionat de oamenii lui Soros; cetăţenii care au ieşit în Piaţa Victoriei la protestele antiguvernamentale au fost plătiţi cu 100 de lei, dacă veneau cu un copil, cu 50 de lei, iar dacă aveau şi câini, cu încă 30 de lei. Acestea sunt câteva dintre ştirile care au circulat în România în ultimul an, fără să fie susţinute de dovezi reale. (...)

Adevărul

http://adevarul.ro/news/societate/fenomenul-stirilor-false-armele-epocii-post-adevar-ion-m-ionita-Stirile-false-manipularea-masa-vor-extrem-greu-controlat-1_58c3c6d75ab6550cb8391ed7/index.html

 

 

 

Contact / Help. ©2017 by admin. blog tool / dedicated servers / authors.
Design & icons by N.Design Studio. Skin by Tender Feelings / Skin Faktory.